Cramele Ulm: povestea unei cooperative pusă la cale de 5 podgoreni din Sălaj, cu mult drag pentru vinurile silvane. Interviu cu Balázs Attila

Cooperativa Cramele Ulm înseamnă asocierea a cinci viticultori din zona DOC Crișana, care și-au adus laolaltă priceperea de podgoreni și dragul de dealurile blânde de acasă. Proiectul țintește creșterea competitivității vinurilor silvane, pe plan local și internațional. 

Balázs Attila activează în lumea vinurilor din anul 2013, ca reprezentant de cramă și susținător al consumului de vinuri autohtone. Spune despre sine că are o pasiune indubitabilă față de lumea vinului și este hotărât să ajute la dezvoltarea comunității de consumatori ai vinului de calitate, de preferat de proveniență românească. Attila reprezintă cooperativa vitivinicolă din regiunea Sălaj – Cooperativa Cramele ULM, cu planuri ambițioase de dezvoltare a unui proiect inedit în această zonă, o mărturie despre puterea asocierii și a accesului la resurse în dezvoltarea comunităților locale. 

Am vrut astfel să aflăm direct de la sursă mai multe despre vinurile care acompaniază  într-un mod elegant și divers produsele locale din catalogul nostru, fie prin comenzile voastre directe, fie în Cutiile de Sărbători pe care le-am propus an de an. 

N.V.: Ce înseamnă de fapt Cramele Ulm și cum funcționează o cooperativă în domeniul vinificației?

B.A.: Cooperativa Cramele Ulm este, momentan, mai mult o entitate virtuală, în cel mai bun sens al cuvântului! A pornit din dorința producătorilor de struguri și vinuri din zona Sălaj, mai exact din localitățile Carastelec, Camăr și Nușfalău și colaborarea se referă la mai multe segmente de activități, iar cel mai bine pus la punct în momentul de față este cel de vânzare, fiind și cel mai ușor de organizat. Însă, în primul rând trebuie să răspundem la întrebarea cea mai frecventă: „De ce se asociază și de ce vor să lucreze împreună?”, iar în același timp trebuie să reflectăm și la cel mai frecvent scepticism: “Nu o să reușească să lucreze împreună, o să apară invidia și teama că vinul vecinului se va vinde mai bine”. Răspunsul cel mai simplu este: n-avem altă șansă.

Pentru a înțelege mai bine, detaliez pe scurt elementele esențiale din viața unei crame. O cramă clasică din România produce struguri în propria plantație și vinifică în propria cramă, cu toate etapele necesare: maturare, îmbuteliere și depozitare și depinde de elemente cum ar fi suprafața de pământ plantat cu diferite sortimente de viță de vie, aparatura agrotehnică necesară (tractoare cu funcții multiple de prelucrare a pământului, stropire, transport, combină de recoltat etc.), construcție/ imobil cu dotare specifică pentru vinificare, personal pregătit, specialist în viticultură și vinificație. 

Pasul următor este vânzarea care necesită o altă echipă care se ocupă cu marketing, vânzare, promovare, logistică, cu un întreg alt set de resurse și cunoștințe. 

Toate acestea reprezintă costuri semnificative care se împart la fiecare cramă pe cantitatea de vinuri produse. În cazul unei crame de 36 de hectare, capacitatea de susținere a unei echipe complete de producție, vânzare, cu toate elementele necesare este mult mai mică decât capacitatea de susținere în cazul unei crame de 2000 de hectare. Pentru că piața pe care concurează aceste crame este identică, toate elementele de avantaj economic provin din asocierea acestor mici producători.

Activitățile de cooperare pe care ni le dorim noi sunt în curs de conturare, dar partea de vânzare a produselor este cea mai accesibilă în momentul de față și ne dorim să ajungem până în faza în care producția, achiziția și vânzarea sunt toate coordonate prin cooperativă. 

N.V.: Cum ai descrie zona viticolă DOC Crișana. Ce se află în aceste soluri, ape și cum influențează clima felul în care strugurii se dezvoltă, ajungând în cele din urmă în gustul și particularitățile vinului? 

B.A.: Zona viticolă DOC Crișana este o zonă răcoroasă, se află la îmbrățișarea dealurilor din vecinătatea Masivului Măgura. În această zonă răcoroasă s-au petrecut mici schimbări climatice în ultimii 15-20 de ani și devine o zonă tot mai caldă. Zona răcoroasă se pretează perfect pentru soiurile albe, dar în ultimul timp observăm un potențial ridicat și în cazul soiurilor roșii. Un element concret în componența vinurilor noastre este aciditatea care în aceasta zonă e evidentă și se păstrează foarte bine pe parcursul procesului de coacere. De ce evidențiez acest aspect? 

Aciditatea vinului este “coloana vertebrală” pe care se bazează vinul și în cazul unei acidități naturale, potențialul de învechire armonioasă, complexitatea aromelor și susținerea acestora în structura vinului ajung la o calitate mult mai ridicată față de vinurile care au o aciditate naturală redusă.

N.V.: Cum ai descrie cele 5 crame din Cooperativă: Fort Silvan, Domeniile Agoston, Blaga, Szekrényes și Nagy? Ce le unește și ce are fiecare special? 

B.A.: Cele cinci crame sunt diferite și de aceea nu sunt concurente directe, ci se completează. Fort Silvan este crama cu dezvoltarea cea mai avansată. Are în proprietate 36 hectare de vie, o cramă performantă și branduri de vin care și-au făcut intrarea pe piața națională și internațională încă din anii trecuți. În proprietatea acestei crame se află și o pensiune care se integrează perfect în viziunea și planurile de promovarea a zonei. Crama Fort Silvan are potențialul cel mai mare în dezvoltarea pe termen scurt. 

Domeniile Agoston sunt într-o fază diferită de dezvoltare, dar la fel de promițătoare. Deține o plantație de 23 de hectare, cu soiuri diferite de soiurile plantate în podgoria Fort Silvan. Potențialul foarte bun și caracteristica vinurilor sunt diferite și în viitorul apropiat vor fi lansate brandurile premium, pe lângă cele medium, deja prezente pe piață. Un avantaj extraordinar este că e un proiect de familie, tată-fiu, în care vinificatorul care a pus bazele Agoston are o experiență notabilă în domeniu. 

Familia Blaga reprezintă o unicitate în această cooperare prin faptul că plantația de aproximativ 16 hectare și deocamdată slab productivă are, pe toată suprafață, soiuri foarte interesante, speciale și rar întâlnite în zona Sălajului , dar și soiuri tradiționale din zonă. Familiile Nagy și Szekrényes se ocupă doar cu producția de struguri, care este pentru noi un punct de sprijin în momentul în care anul de producție este slab și avem nevoie de variante interne și de încredere în achiziția de struguri suplimentari. Această practică nu e foarte obișnuită, dar în viitor reprezintă un element cheie pentru a asigura o producție sigură și continuă de vinuri de calitate.

N.V.: Care e momentul tău preferat din cramă de-a lungul anului. Dar cel mai dificil? 

B.A.: Momentul cel mai frumos este acela în care degustăm vinurile noi și decidem linia de produse, cupajele și strategia pentru anul următor. Acesta e, în același timp, unul foarte dificil și plin de decizii grele. Puteți urmări mai jos un alt moment deosebit de la Cooperativa Cramele Ulm: culesul viei la Crama Fort Silvan. 

N.V.: Care sunt acele elemente esențiale pe care, să zicem, un neinițiat în ale vinurilor ar trebui să le urmărească pentru a avea parte de o experiență plăcută? 

B.A.: Răspunsul meu se reduce la o singură frază. Atitudinea unui neinițiat în lumea vinului trebuie să fie următoarea: deschidere pentru o experiență plăcută, fără preconcepții sau așteptări într-o direcție sau în alta. Fiecare dintre noi percepe lumea în ritm diferit si prin diferite elemente, deci e bine să învățăm în ritmul nostru fără să ne grăbim să punem etichete. Cel mai bun prim pas este doar să observăm și să căutăm calitatea între multiplele stiluri de vinificare existente în această lume.

Puteți descoperi mai jos o selecție din vinurile de la Cooperativa Cramele Ulm din catalogul Nod Verde sau le puteți studia pe toate în categoria băuturi artizanale. Dacă aveți întrebări despre vinuri sau doriți să ne contactați pentru un parteneriat cu Cramele Ulm, ne puteți scrie pe salut@nodverde.ro sau pe pagina noastră de Facebook.